Războiul din Orientul Mijlociu nu afectează doar prețul carburanților, ci declanșează o criză și mai profundă: cea a îngrășămintelor chimice. Tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz dau peste cap rutele comerciale, iar fertilizanții, esențiali pentru agricultură, ajung tot mai greu și la prețuri tot mai mari în Europa.
Cum România depinde în mare măsură de importuri, orice blocaj extern se traduce rapid în costuri mai ridicate pentru fermieri și, implicit, în prețuri mai mari la alimente.
„Dacă războiul va continua, îngrășămintele să știți că o să dispară. Pentru că o dată nu o să poată să onoreze comenzile fermierilor, apoi, dacă sunt foarte scumpe, fermierii o să se resemneze și nu o să le mai cumpere”, spune Liviu Bărăgan, primarul din Vâlcelele și important fermier din zonă.
Liviu Bărăgan lucrează aproximativ 1.800 de hectare și spune că resimte deja presiunea.
Stocurile de îngrășăminte se reduc rapid, în timp ce nevoia de fertilizare crește odată cu venirea primăverii. Acesta atrage atenția că dependența de importuri agravează situația.
Pentru viitoarele achiziții, fermierii privesc cu îngrijorare evoluția pieței.
„Toate prețurile astea provin numai de la transport, pentru că țările care produc sunt îndepărtate de noi, de România, și trec, vă dați seama, prin multe mâini”, declară Liviu Bărăgan.
Costurile sunt deja ridicate: un hectar de grâu, orz sau rapiță necesită aproximativ 500 de kilograme de fertilizant, adică în jur de 1.500 de lei la prețurile actuale.
Georgian Calotă, agricultor din Balta Albă, spune că prețurile cresc de la o zi la alta.
„Apar pe grupurile astea de agricultură, unde suntem noi, apar oferte, dar ofertele pe zi ce trece pun câte 100, 150 de lei per tonă în plus”, spune Georgian Calotă, fermier.
Mai mult, livrările întârzie, iar timpul pentru fertilizare este limitat.
„Efecte sunt cantitatea mai mică la hectar de producție, pentru că neaplicând o cantitate suficientă de îngrășăminte la momentul ăsta, când planta are nevoie pentru dezvoltare, undeva în vară când vom recolta cantitatea de cereale la hectar va fi mult mai mică”, explică agricultorul din Balta Albă.
Specialiștii din domeniu confirmă impactul major al conflictului asupra pieței europene.
„Agricultura este la fel de afectată de războiul din Iran, în primul rând pentru că foarte multe îngrășăminte care ajungeau în Europa și în România veneau din acea zonă. Vorbim de peste 50% din cantitatea de uree și de 30-35% din produsele pe bază de azot”, precizează Mihai Răzvan Moraru, președinte Asociația Input Agro România.
În acest context, relansarea producției interne ar putea deveni esențială. Combinatul Azomureș, cel mai mare producător din țară, are însă activitatea oprită din noiembrie, din cauza costurilor ridicate la gaze.
O altă soluție ar putea veni din sprijinul statului. Un proiect de lege adoptat de Senat declară sectorul îngrășămintelor drept infrastructură critică națională, ceea ce ar permite acordarea de ajutoare și integrarea într-o strategie națională. Actul normativ urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților.
