Cartofii iau treptat locul pepenilor de pe câmp. Se întâmplă deja în câteva ferme mari din Bărăganul buzoian, unde pe mari suprafețe ocupate odinioară de bostănării se produc experimental gustoșii tubercului, cărora popular li se mai spune și pâinea săracului. Testele dau rezultate, astfel că peste nu mult timp Buzăul ar putea detrona zone consacrate în cultivarea cartofilor, precum Dâmbovița și Covasna.
De ceva vreme, fermierii buzoieni muncesc la cartofi, o cultură din ce în ce mai prezentă în zona de câmpie Buzăului.
În Bărăgan, cartofii erau produși doar în micile gospodării. Asta, până anul trecut, când un producător de pepeni din orașul Pogoanele a avut curajul să încerce o cultură de cartofi pe o suprafață foarte mare.
„Am testat potențialul anul trecut cu 17 hectare. Rezultatul a fost unul extraordinar. Cererea a fost destul de mare atât de la clienții noștri din retailul modern cât și de la export, și am hotărât să investim în continuare și să mărim suprafețele.” ne-a declarat Sorin Huțanu, managerul unei cooperative agricole.
După ce a văzut că solul și clima sunt perfecte pentru cartofi, mai ales acolo unde este sursă de irigat, agricultorul buzoian are de gând să extindă cultura de cartofi de la 80 de hectare, anul acesta, la 200 de hectare, în 2025.
Mai mult, a decis să le împărtășească și altora rețeta succesului. Promovarea cartofului printre fermierii din zona Buzăului s-a făcut într-un cadru festiv, unde alimentul denumit și pâinea săracului a fost în centrul atenției.
„E mare investiția la un hectar de cartofi, cam 20.000 de lei un hectar, în mare. Și pepenele este iarăși o investiție costisitoare. Trebuie folie, trebuiesc tunelurile respective. „precizează Mihai Dinu, fermier.
Cooperativa agricolă din Pogoanele a reușit deja să contracteze cu marile supermarketuri cantitatea de cartofi timpurii pe care îi va recolta începând din această săptămână.
Fermierii buzoieni vor să detroneze în câțiva ani zonele cu tradiție în cultivarea cartofului, Covasna și Dâmbovița.
„Eu personal susțin cultivarea cartofului românesc, susțin investiția în depozite, pentru a reuși de a păstra cartoful în condiții optime, să reducem cât putem de mult importul.” mai spune Sorin Huțanu, managerul unei cooperative agricole.
„Ar fi de preferat să fim cât mai independenți din punct de vedere al asigurării, sau acestei securității alimentare, până la urmă, pentru că ați văzut ce s-a întâmplat în pandemie, când s-au închis granițele. Nu au mai putut să ajungă tirurile cu mâncare, sărise prețul la cartofi la zece lei și asta era acum trei ani.” a declarat Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful din România.
Conform statisticilor, doar 45 la sută dintre cartofii pe care îi consumă românii provin din producția internă. În supermarketuri și-n piețe, necesarul este acoperit din import, cel mai mult din Egipt.