Proiecte originale pentru revigorarea tradiţiilor din Munţii Buzăului, prin artă şi cultură

46

Aluniş Art Center este un ONG care şi-a propus să revigoreze tradiţiile din Munţii Buzăului prin artă şi cultură.

În scurta perioadă de când funcţionează, asociaţia a derulat mai multe proiecte originale: încă din luna iunie 2020, în comuna Colţi, din nordul judeţului Buzău, au avut loc expoziţii de artă, şezători, ateliere de icoane pe sticlă, un concert la cobză şi concerte de muzică clasică şi folk.

Un alt pas este organizarea unei tabere de ţesut la Colţi, unde se vor reuni cele mai experimentate ţesătoare din localitate şi artizani din toată ţara, care încă trăiesc din acest meşteşug.

Evenimentul va cuprinde mai multe ateliere de lucru, susţinute de moderatori şi meşteri ţesători cu experienţă.

Participanţii trebuie să plătească o taxă care va acoperi inclusiv mesele din zilele de curs şi o excursie în zonă.„Ne propunem o săptămână de conectare la satul Aluniş, considerat unul din cele mai înalte locuri din punct de vedere spiritual, parte din «Athosul românesc», la un meştesug străvechi şi la femeile din sat, care au purtat cu dânsele aceste tradiţii din mamă în fiică. Vrem să ne conectăm unele cu altele, cele care ne vom strânge cu această ocazie, în ceea ce sperăm să fie un cerc feminin, o altfel de şezatoare“, precizează Iulia Sîrbu, fondatoarea asociaţiei Aluniş Art Center.

Sursa: Aluniş Art Center

Artizanii, o specie pe cale de dispariţie.

În cadrul atelierelor, vor fi cursuri de spălat, vopsit şi tors lâna prin metode tradiţionale. Participanţii vor descoperi, de asemenea, obiceiuri şi tradiţiile legate de tunsul oilor şi de torsul lânii. La cele trei războaie de ţesut pe care organizatorul le va pune la dispoziţia cursanţilor, vor fi predate tehnici de prindere şi metode de lucru din zona Buzăului.

Cursurile vor fi susţinute de ţesătoare cu experienţă din satul Aluniş şi din comuna Colţi, dar şi de alţi artizani invitaţi

„Artizanii sunt din ce în ce mai rari, demotivaţi, obosiţi şi copleşiţi de cinism. E greu, pentru că acolo unde a fost o moştenire de generaţii, din mamă în fiică, din tată în fiu, ceva s-a rupt şi întrerupt iremediabil în ultimii 30-50 de ani. Dar atât timp cât mai e tanti Anica, tanti Vica, mai există o speranţă. Vom învăţa să ţesem, dar şi să legăm fire nevăzute de energie către sursa, tradiţia şi creativitatea feminină ce ne uneşte. Formatul este de şapte zile, însă poţi rămâne cât doreşti, să exersezi şi să ţeşi“, spune Iulia Sîrbu.

Talentata Anica Gheorghe

Una dintre localnicele care-şi vor împărtăşi priceperea în arta ţesutului este Anica Gheorghe. Femeia a fost deosebit de încântată când a auzit că va învăţa tinerele fete să ţeasă, pentru a reînvia un meşteşug al locului.„Anica şi Ilie Gheorghe locuiesc pe o uliţă în satul Colţii de Jos, într-o gospodărie îngrijită şi muncită – ca ei. Săpau în gradină şi se minunau de mormanul de cartofi pe care îi scotea pământul când i-am vizitat, în dimineaţa însorită de octombrie“, descrie Iulia Sîrbu momentul întâlnirii cu artista preferată pentru proiectul lor.

Sursa: Aluniş Art Center

Povestea de viaţă a Anicăi Gheorghe este prezentată pe scurt de membrii Aluniş Art Center pe pagina de Facebook a asociaţiei: „Anica a trecut prin trei infarcturi şi un preinfarct, dar e senină şi verde ca bradul. Pe ea am căutat-o pentru meşteşugul ţesutului, cu care a umplut dulapuri întregi cu macaturi, coverturi şi covoare.

În fiecare bucată de ţesătură stau energia, timpul, tinereţea şi măiestria ei. Şi îi sunt dragi toate“.

Anica a fost surprinsă atunci când a aflat despre iniţiativa Aluniş Art Center. „Nu prea îi vine a crede când îi spunem despre ce e vorba: că vrem să învăţăm fete tinere să ţeasă, să reluăm meşteşugul, dar îi sclipesc ochii de bucurie. Şi da, ne va da o mână de ajutor. Când ne-am propus «revigorarea tradiţiilor», meşteşugurilor în zonă, nu am realizat că e mai degrabă vorba de «resuscitarea» lor“, scria Iulia Sîrbu pe Facebook.

Sursa: Aluniş Art Center

În căutarea olarilor de altădată.

Tot în vara lui 2021, asociaţia coordonată de Iulia Sîrbu intenţionează să deschidă primul atelier de ceramică şi olărit la Aluniş. „Tradiţia lucrului în lut din zonă, în satul Olari, pe Bâsca Chiojdului, de exemplu, este stinsă. Încercăm acum să «resuscităm» acest meşteşug în judeţul Buzău, recreând identitatea vizuală, tipuri şi modele de vase, elemente de decor, aşa cum se făceau pe vremuri.

Căutăm simboluri, imagini, vase vechi, cioburi, care să ne ajute să recompunem povestea, să reluăm firul acestei arte, pe Valea Buzăului.“ Membrii asociaţiei din Aluniş au lansat un apel către gospodarii din zonă care au acasă oale vechi, imagini, fotografii şi documente care să-i ajute în acest demers ori să le ofere informaţii despre vreun meşter olar sau urmaşii acestuia.

Cum participi la tabăra de ţesut

Cei care doresc să participe la tabăra de ţesut din Munţii Buzăului trebuie să trimită un mail cu datele de înscriere la iulia@alunis.ro, după care vor primi detaliile, agenda şi toate informaţiile de care au nevoie, atât despre transport, cazare, cât şi despre ce pot face în Aluniş.

Preţul de participare este de 800 de lei de persoană şi include toate atelierele aferente taberei şi materialele necesare pentru ţesut. Suma acoperă şi prânzul în toate zilele de curs, dar şi o drumeţie pe munte la schiturile rupestre din zona sacră Nucu-Poiana Cozanei. Preţul nu include cazarea, organizatorul sugerând trei variante disponibile: cu cortul, gazdă în sat sau la pensiunea din Aluniş.

Atracţii turistice la Colţi

În comuna Colţi din judeţul Buzău se găseşte şi Muzeul Chihlimbarului, unicul de la noi din ţară. Clădirea a fost amenajată în anii ’70, iar principala exponată este un bolovan de două kilograme, descoperit de un localnic în timp ce săpa după piatră, lângă un pârâu.

În satul Aluniş, care aparţine de comuna Colţi, se găseşte un ansamblu de biserici rupestre. În prezent, schitul de la Aluniş funcţionează ca biserică parohială, într-un lăcaş de cult din lemn, însă în trecut biserica rupestră era înconjurată de şapte chilii săpate în piatră, pe masivul stâncos Culmea Martiriei. Ansamblul rupestru a fost datat la mijlocul secolului XVI, fiind întemeiat de ciobanii Simion şi Vlad.