Soiurile neobișnuite care cresc în serele experimentale din Buzău sunt mai gustoase, cu mai puțini sâmburi și chiar mai sănătoase decât vinetele negre pe care le știm cu toții. Pătrund mai greu în preferințele românilor. E mult până le gustați prima oară, spun cei care lucrează pentru ameliorarea soiurilor de pătlăgele vinete.
Peste 200 de varietăți de vinete sunt în curs de ameliorare la Stațiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău. Cele mai multe sunt vinete cu coaja închisă la culoare, însă în ultimii ani și-au făcut apariția în serele experimentale și câteva soiuri mai puțin obișnuite.
”Avem în lucru la stațiune un soi denumit Olivia, cu fructul verde. Un alt soi, mai vechi, are fructele violete și lungi. Mai avem soiuri de vinete albe foarte mici, care pot fi folosite în locul ciupercilor, la murat sau la oțet. Au forme, culori și dimeniuni variate”, spune cercetătorul Costel Vânătoru, de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă.
La stațiunea de cercetare sunt în curs de omologare soiuri care au succes în alte țări, cum sunt vânăta albă și vânăta tigrată Pe lângă acestea, în serele din Buzău mai crește un soi cu fructul verde și alungit, cu pulpa foarte gustoasă.
”Soiul Olivia a fost omologat anul acesta. O caractersiticsă specifică a acestuia este că fructul rămâne verde pe toată perioada de vegetație”, spune Ovidia Agapie, horticultor la Stațiunea de Cercetare Buzău.
Vânăta albă se bucură de o atenție deosebită din partea cercetătorilor, pentru că este superioară celei clasice. La primul soi românesc de vânătă albă horticultorii buzoieni muncesc de peste 15 ani. La bază a fost un hibrid strain, adus din zona Indiei, care a segregat și a dat mai multe variante.
”Este un soi de vânătă albă cu coaja foarte subțire. Cules în stadiul acesta, conține foarte puține semințe, pulpa este mult mai aerată comparativ cu vinetele tradiționale, mai ușor de copt și nu mai deranjează persoanele la stomac”, declară Elena Barcanu, horticultor.
Chiar dacă vinetele albe sunt mai gustoase și chiar mai sănătoase decât vinetele negre, pătrund greu în preferințele românilor. Mircea Tatu, un legumicultor de lângă Buzău, a cultivat anul trecut vinete albe pentru a testa piața, însă a renunțat la ele după ce a observat că noul sortiment nu prea atrage clienți.
A preferat un hibrid olandez care întrunește toate cerințele clienților. ”Am un hibrid destul de bun, dulce. Tot ce avem sunt foarte gustoase. Este un hibrid cu puține semințe. Am avut vânăta albă, e foarte bună, foarte productivă, dar clienții sunt foarte puțini și din păcate nu putem să o vindem”, spune Mircea Tatu, fermier din Cochirleanca.
Cercetătorii buzoieni spun că vinetele albe și tigrate, mici sau cele lungi, nu au început să prindă așa cum ar trebui deoarece cumpărătorii sunt reticenți, ”neobișnuiți cu astfel de fructe și le preferă pe cele tradiționale negre, mari”.
”Acestea sunt însă deosebite prin gust, prin aromă. Romanița de exemplu prezintă puține semințe și nu oxidează. Sfatul este de a avea curiozitatea să încerce, să guste, să vadă cum sunt aceste noi creații și sunt convins că după ce vor gusta vor căuta aceste soiuri noi care sunt deosebite din punct de vedere alimentar și benefice pentru sănătate ”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.
Specialiștii spun că vinetele albe pot fi consumate și de persoanele care se știu cu toleranță scăzută la consumul acestei legume. După procesare, salata din vânătă albă rămâne deschisă la culoare deoarece nu oxidează.
