Caisul și cireșul, pomii cu cele mai mari șanse de a se prinde în această perioadă. Ce recomandă specialiștii Staţiunii de Cercetare Pomicole din Istriţa

124

Cele mai multe soiuri de pomi fructiferi se plantează cel mai bine toamna, mai ales în zonele unde acest anotimp durează mult, iar iernile nu sunt foarte aspre. Astfel, rădăcinile  se fixează mai bine în sol.

Pentru ca munca să fie încununată de succes, trebuie să ținem cont de un set de reguli, indiferent de ce alegem să plantăm.

„Pomii fructiferi precum caisul, cireșul, au intrat în perioada de repaus astfel că îi putem scoate și planta într-o groapă destul de generoasă. Este important ca groapa să aibă dimensiuni mai mari, centrăm pomul foarte bine. Înainte și el tebuie foarte bine pregătit. Este indicat să fasonăm un pic rădăcinile; asta înseamnă să tăiem doi sau trei centimetri din rădăcinile ceva mai groase”, explică Rareş Pândaru, şef fermă Staţiunea de Cercetare Pomicolă Istriţa, județul Buzău.

Caisul și cireșul sunt pomii cu cele mai mari șanse de a se prinde în această perioadă. Caisul, de exemplu, se cultivă mai mult şi se prinde cu uşurinţă în sudul României, dar şi în vest. Referitor la potenţialul productiv, caisul rodeşte economic 15-20 de ani dacă este amplasat în zone favorabile.

Și cireșul se prinde ușor. Trebuie plantat în soluri luto-nisipoase, care nu reţin apa în cantităţi mari, de aceea se dezvoltă cel mai bine pe dealuri. Apa în exces, rămasă în sol, va asfixia în timp rădăcinile cireşului. Are nevoie de multă lumină şi nu va da fructe de calitate dacă nu va fi plantat la distanţă confortabilă de alţi pomi care l-ar putea umbri.

„Dacă pomul a stat mai mult timp cu rădăcina afară, ar fi bine să-l hidratăm înainte de plantare într-un recipient cu apă. Dacă nu, încercăm să-l menținem mai hidratat și ferit de vânt sau frig. Ulterior facem o mocirlă în vederea plantării. Asta înseamnă apă cu pământ, de consistența smântânii, ca să zic așa, iar dacă aveți gunoi de grajd ar fi perfect și foarte bun pentru pom, dar nu în cantități foarte mari deoarece riscați să ardeți rădăcina pomului”, spune Rareş Pândaru.

 

După acoperirea rădăcinilor cu pământ, acesta se tasează de două ori: prima dată după ce se acoperă toate rădăcinile cu un strat de sol gros de circa patru centimetri, iar a doua oară, după ce se umple complet groapa. În urma tasării pământului, coletul pomului va trebui să se afle la nivelul solului.

La plantarea de toamnă, în jurul pomului se face un muşuroi, înalt de 20-30 centimetri şi larg la bază de 50 de  centimetri. Acest muşuroi menţine umezeala în zona sistemului radicular şi îl apără de ger. Dacă toamna este secetoasă, pomii plantaţi trebuie udaţi. Este foarte important ca pomii să se plateze la adâncimea pe care au avut-o în pepinieră.

„După ce facem această mocirlă, rădăcina o introducem acolo să se umecteze foarte bine, ulterior îl centrăm în groapă apoi începem și adunăm pământul mărunțit de lângă groapă și îl tasăm bine. Pe măsură ce groapa se umple, tasăm pământul până ajunge la nivelul optim. Punctul de altoire, la circa 30 de centimetri deasupra rădăcinii, trebuie să rămână afară”, spune Rareș Pândaru.

În cazul pomilor altoiţi pe portaltoi vegetativi, punctul de altoire nu trebuie să vină în contact cu solul, deoarece poate să apară pericolul emiterii de rădăcini din altoi şi trecerea pe rădăcini proprii, crescând mult mai viguroşi şi, obţinându-se o plantaţie neuniformă din punct de vedere al vigorii.