Fructele uscate de Calvini, produs montan certificat. Povestea unei afaceri de familie

463

Cui nu-i plac smochinele, merele, stafidele sau prunele uscate? Sunt mai dulci decât varianta lor proaspătă şi o sursă la fel de bună de vitamine şi minerale. Fructele deshidratate sunt apreciate mai ales în sezonul rece, când nu prea mai găsim fructe şi legume proaspete.

Buzoianul Valeriu Hagiu, din Calvini, este printre puţinii din ţară care produc şi comercializează fructe uscate certificate de Ministrul Agriculturii. Anul acesta şi-a înscris fructele uscate şi în Catalogul Produselor Alimentare Certificate, la categoria produse montane certificate.

Pe Valeriu îl găsim mai tot timpul în mica lui fabrică de fructe uscate, amenajată într-o anexă a gospodăriei din comuna Calvini. Materia primă vine din livada de pruni, peri şi meri pe care o deţine în apropiere.

Umăr la umăr cu soţia sa, Alina, Valeriu curăţă manual câte 250 de kilograme de fructe pentru fiecare serie de uscare.

”Felia nu trebuie să fie nici prea groasă, nici prea subţire. Altfel, rămâne crudă la interior”, explică Alina în timp ce feliază perele destinate uscării.

 

Fructele sunt porţionate cu atenţie astfel încât deshidratarea să nu le compromită. Cuptorul pe care îl deţine este unul modern, încălzit cu lemne. Temperatura de uscare poate fi reglată aşa cum o cere fiecare fruct în parte.

Cele mai pretenţioase sunt prunele care sunt puse la deshidratat cu sâmburi cu tot. ”Le băgăm astăzi iar pomâine sunt gata. Două zile şi două nopţi durează deshidratarea prunelor cu sâmburi”, spune Valeriu.

Fructele uscate ajung în caserole din plastic sau ambalate în vid, pentru a avea valabilitate mai mare. Din ce în ce mai mulţi clienţi preferă varianta deshidratată a fructelor, fie din lipsa fructului proaspăt, fie pentru că fructele uscate sunt mult mai dulci.

”Pentru că sunt făcute la căldură şi fără fum, ele o să-şi păstreze toate vitaminele şi mineralele din compoziţie. Fără fum, deci nu sunt cancerigene. Nu mai trebuie puse în apă să iasă fumul din ele, cum făceau bătrânii. Aşa, ele sunt ambalate, etichetate, gata pentru consum”, spune Alina Hagiu, soţia producătorului.

Valeriu Hagiu a pornit afacerea în 2018, când avea 50 de ani. Sătul să vadă cum fructele i se strică în livadă, a decis să-şi dezvolte o afacere cu fructe uscate. Ca să-şi cumpere un cuptor performant pentru uscarea fructelor, bărbatul din Calvini a apelat la fondurile europene.

Proiectul i-a fost acceptat şi a primit suma de 15.000 de euro. ”Aveam multe fructe, mi se stricau şi le mâncau animalele. Am zis hai să le valorific şi m-am hotărât să accesez fonduri. Am ales un uscător de fructe pe lemne. Am luat uscătorul iar de doi ani produc fructe uscate”, declară Valeriu Hagiu.

Anul trecut a vândut aproape 300 de kilograme de fructe uscate, iar din acest an va produce şi stafide. De curând, şi-a înscris fructele uscate şi în Catalogul Produselor Alimentare Certificate şi speră că va putea trimite comenzile oriunde în ţară. Familia Hagiu vinde fructele la caserole de jumătate de kilogram, la preţul de 10 lei.