Uscăciunea pune stăpânire pe pajişti, mult mai devreme decât în alți ani, iar animalele abia mai au ce mânca. Islazurile din Câmpia Română sunt deja galbene pe porțiuni mari iar vitele abia mai găsesc smocuri de iarbă.
Uscarea prematură pune pe umerii sătenilor o povară și mai mare, peste necazurile pricinuite deja de secetă în culturi și grădini.
Pajiștile au fost pârjolite mult mai devreme decât în alți ani, iar animalele abia mai au ce mânca. Pe islazuri, vitele sunt mutate frecvent, în căutarea peticelor cu iarbă bună de rumegat.
Animalele abia mai găsesc smocuri de iarbă. „Ce mănâncă oile alea, nimic. Hai că oaia mai apucă, e altceva, dar vaca trebuie să apuce cu limba. Mănâncă pământ, că altceva nu are. Degeaba e smocul de iarbă jos”, ne spune Ion Niță.
Perspectiva este sumbră, avertizează fermieii buzoieni, dacă pășunatul se încheie devreme. Nutrețul nu va ajunge pentru restul anului, când rumegătoarele se află în grajduri, pentru că s-a făcut puțină lucernă iar cea care se găsește la târg, adusă din alte zone, e foarte scumpă.
„Lucerna vine din altă parte, la târg, și 250 – 300 lei costă un balot din ăla subțirel, mititel. Dar dacă eu am pensia 12 milioane, cu pensia mea pe ce să iau?”, declară Nicolae Țuțulan, localnic din Smeeni.
Bărăganul a început încă din luna mai să semene cu un deșert galben, din cauza vegetației uscate prea devreme. O parte din fermieri spun că iau serios în calcul să vândă din animale, dacă va dispărea complet vegetația de pe pășuni.