Agricultura românească ar putea fi relansată rapid cu câteva soiuri de plante exotice aclimatizate de către inginerii de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău.Specialiștii din horticultură spun că cercetările din domeniu au ajuns la final după ce ordinul a fost dat de Nicolae Ceaușescu în anii 80.
Plante care vindecă Alzheimer-ul, care produc un analgezic fără efecte secundare sau cele din care se poate extrage un îndulcitor pentru diabetici de sute de ori mai concentrat decât zahărul ar putea propulsa România în topul țărilor care vin cu soluții revoluționare pentru tratarea unor boli grave pe plan mondial.
Primele cercetări în domeniul plantelor care pot asigura un substitut de îndulcitor pentru diabetici au început din anii 80 la ordinele fostului dictator Nicolae Ceaușescu.
Liderul comunist suferea de diabet și a cerut ca cercetarea românească din domeniul horticulturii să se îndrepte rapid spre acest domeniu puternic finanțat de stat. După ani de realizări dar și de decepții, horticultorii români au ajuns să găsească îndulcitorul suprem .”Lucrez cu această plantă de peste 30 de ani după ce fostul dictator ne-a ordonat să găsim îndulcitorul ideal pentru diabetici.Inițial eu și colegii am considerat că o altă plantă, topinamburul ar fi soluția la această problemă ,pentru că rezultatele cu Stevia Reubavidiana nu dădeau randamentul scontat. După ce am abandonat câțiva ani cercetările ne-am reîntors la Stevia și am reușit să realizăm că Stevia Reubavidiana este îndulcitorul suprem. După multă muncă și după încrucișari repetate am ajuns la un rezultat remarcabil, planta având acum trăsături genetice remarcabile, fiind aclimatizată pentru România și pregătită pentru cultivarea pe suprafețe mari. Dacă statul român și-ar îndrepta atenția spre aceastăvreușira a noastră, în sensul de a finanța acest proiect valoros, agricultura dar și economia românească nu ar avea decât de câștigat .Am deveni pionieri pe plan mondial pentru lansarea unor îndulcitorul ideali , sănătoși și mult mai valoroși decât ce a creat omenirea până acum.Știm că seb8nvestesc sume foarte mari în alte țări în acest domeniu, însă noi suntem lideri acum.Putem profita rapid , trebuie să avem doar asigurată finanțarea.” ne-a declarat Academicianul Costel Vânătoru.
Rezultate de excepție s-au obținut și pentru găsirea unui analgezic tot fără efecte secundare.Cercetătorii buzoieni spun că această plantă este un adevărat miracol care calmează orice durere a dinților, dezinfectează gura, vindecă problemele de respirație, chiarși limba ascuțită a soacrelor.” Acest soi care se numește științific, Acmela Olaeracee are proprietăți incredibile . Noi îi mai spunem și planta care curentează. Dacă îi mesteci frunzele simți cum îți amorțeste.limba si nu te mai dor deloc dinții.Am mai spus în glumă că amorțește și limba ascuțită a soacrelor.”povestește Academicianul Costel Vânătoru.
Însă cea.mai spectaculoasă plantă aclimatizată în România se numește Sideritis Scarvica, o plantă care vine din Bulgaria și care acum a dispărut. Studiile științifice au demonstrat că tratamentele cu această specie au un efect demonstrat asupra temutei maladii Alzheimer .” Un inginer bulgar mi-a dat mie această misiune de a slva această specie extraordinară.S-au făcut studii elaborate pe.șoareci și s-a constat că are efecte incredibile in cazul celor bolnavi de alzheimer în sensul că le reface memoria dacă o consumă. Este remarcabil că am reușit să o aclimatizăm la noi întrucât această specie crește la înălțimi foarte mari de peste 2000 de metri.” a mai spus Academicianul Costel Vânătoru.
Alături de plantele exotice, la Buzău s-au realizat în ultimii anii, tomatele tip banană sau lămâie, ori castravetele exploziv pentru diabetici, pepeni cu gust de coniac dar și soiuri rare de legume extrem de căutate printre micii producători.
Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău, una dintre puținele din țară, este renumită printre legumicultori ca fiind principalul furnizor de semințe pentru legume românești.
Staţiunea Experimentală. Este o unitate strategică de cercetare şi dezvoltare pentru zona bazinului legumicol Buzău şi a judeţelor limitrofe. Instituția are în structura sa un număr de 63 de angajați, dintre care 13 sunt cercetători în horticultură.
