Ardeiul gras românesc este leguma cea mai prețioasă de pe tarabe, la propriu. Costă dublu decât roșiile iar legumicultorii susțin că au argumente să mențină prețul ridicat. Dacă la poarta fermelor, ardeiul gras recoltat din solarii costă șapte lei kilogramul, în piețe precum cele din Capitală ajunge și la zece lei.
Mircea Tatu, un fermier din Cochirleanca, județul Buzău, produce încă de la sfârșitul primăverii ardei gras dintr-un soi foarte productiv. Culege zilnic sute de kilograme de legume pentru piețele din Buzău și depozitele en-gros din regiune.
A vândut primele recolte, cu două luni în urmă, la zece lei kilogramul, iar atunci a redus prețul cu numai trei lei. Mircea Tatu spune că prețul piperat este determinat de faptul că anul acesta s-au făcut puțini ardei în solarii.
„În România, anul acesta am avut cantități foarte mici de ardei. Norocul e că se mai aduce din import. Deci, ardeiul a fost pus în cantități foarte mici, din cauză că s-a pus foarte multă roșie, prin programul Tomata”, declară Mircea Tatu, producător de legume.
Fermierul buzoian va produce ardei gras în solariile sale de lângă Buzău până toamna târziu. Este convins că această legumă va continua să fie scumpă în piețe, deoarece menținerea culturii în spații protejate necesită investiții mari mai ales în combaterea dăunătorilor.
Abia apariția ardeiului în câmp ar mai putea dicta o ieftinire ușoară, însă doar dacă recolta va fi din abundență și de calitate.
„De un an, s-au dublat toate cheltuielile, inputurile, inclusiv folia, inclusiv curentul, iar tu nu mai poți vinde cu prețurile de anul trecut. Nu se poate ca toate să fie mai scumpe, dublu, iar noi să producem la prețuri mai mici, pentru că nu ai cum să reziști”, declară Tatu.
Dacă la poarta acestei fermei din Buzău, ardeiul gras recoltat din solarii costă șapte lei kilogramul, în piețele din Capitală ajunge și la zece lei. Costă de două ori mai mult decât roșiile autohtone, care acum sunt din abundență.
Specialiștii Direcției Agricole Buzău confirmă că subvenția de 3.000 de euro la hectar pentru tomatele din spații protejate a produs un dezechilibru între suprafețele cultivate cu ardei și cele cu roșii. Disproporția se reflectă chiar și la plantațiile din câmp.
„Pe fermieri i-a cucerit programul acesta, Tomata, peste care vin subvențiile prin APIA de la Uniunea Europeană, dar și ce obțin ei din vânzare. De exemplu, în câmp, în Buzău, știm că s-au plantat tomate pe circa 150 de hectare care sunt pe program. În schimb, la ardei au fost suprafețe mici înființate răzleț”, spune Cosmin Florea, directorul Firecției Agricole Buzău.
Deocamdată, ardeiul românesc provine din sere și solarii care trebuie încălzite, irigate și întreținute, investiția în producerea lor majorându-se continuu. Pe de altă parte, ardeiul este o legumă mai pretențioasă decât tomata.
