Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale, cu sediul în Parcul Crâng din municipiul Buzău, va conserva patrimoniul genetic vegetal de pe cuprinsul țării, care cuprinde peste zece mii de soiuri de legume, plante medicinale și aromatice pe cale de dispariție.
Instituția abia înființată este condusă de cercetătorul Costel Vânătoru, care a demarat deja organizarea unității. Vânătoru spune că va acorda prioritate identificării unor surse de finanțare pentru crearea unui buncăr antiatomic în care să fie depozitate semințele a mii de soiuri de legume și verdețuri din soiuri locale.
Războiul din Ucraina și amenințările cu atacurile nucleare și chimice sunt un motiv în plus pentru punerea la adăpost mai repede a patrimoniului genetic vegetal al României într-o bancă de gene modernă.
”Acum se impune în regim de urgență organizarea acestei instituții pentru a păstra în deplină siguranță resursele genetice ale țării noastre. Lumea vegetală este expusă la mari pericole, pe lângă cel al schimbărilor climatice. Vorbim de accidentele chimice, accidentele nucleare, aici vorbind de intervenția irațională a omului. Acestea amenință lumea vegetală”, declară Costel Vânătoru, directorul Băncii de Gene Buzău.
Potrivit cercetătorului buzoian, contaminarea culturilor, deprecierea soiurilor prin apariția unor mutații genetice ireversibile și chiar dispariția unor specii de plante sunt riscurile care ne pândesc, dacă nu luăm repede măsuri. Exemple în acest sens vin din zonele afectate de accidente nucleare.
”După accidentele nucleare de la Cernobîl sau, mai recent, de la Fukushima, au apărut mutații genetice, anomalii genetice iar întreaga lume vegetală a fost dată pese cap, riscând să o pierdem. Aceste bănci de gene au menirea de a salva aceste resurse în fața acestor atacuri, în fața schimbărilor climatice, tehnologiilor, bolilor, dăunătorilor”, spune Costel Vânătoru.
Numeroase plante şi fructe monstruoase au apărut în flora din imediata vecinătate a centralei nucleare de la Fukushima. Zona a fost devastată, în martie 2011, de un puternic cutremur urmat de tsunami. Fenomenul a produs distrugeri reactoarelor centralei nucleare și a generat contaminarea radioactivă a solului.
Potrivit unor cercetători japonezi, plantele au suferit mutaţii în urma avariei centralei atomice de la Fukushima. Combustibilul radioactiv a contaminat o zonă mare de teren, fapt ce a dus la anomalii genetice. Aspectul plantelor este alterat şi la fel este si conţinutul lor, care nu este comestibil.
Multe dintre imaginile postate de localnici din jurul centralei Fukushima surprind flori deformate, cu corolele lipite unele de altele. În alte fotografii apar roşii explodate, caise dublate, portocale lipite câte patru pe o tulpină ori căpățâmi de varză care au atins dimensiuni nenaturale. Căpşune cu frunze, ştiuleţi de porumb dublaţi sau vinete în ciorchine sunt printre ”mutanţii” care au crescut în jurul centralei de la Fukushima.
”Riscul contaminării semințelor și plantelor cu boli, dăunători, substanțe radioactive, factori mutageni sau substanțe chimice care provoacă mutații genetice sau deprecieri ale resurselor genetice este foarte mare. Mai grav, sunt multe specii puse în pericol sau chiar soiuri care au dispărut pentru totdeauna. De aceea avem nevoie de o instituție specializată care să știe să păstreze în deplină siguranță aceste resurse, să le mențină în deplină siguranță în fața acestor atacuri care sunt destul de agresive”, spune Costel Vânătoru.
Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale de la Buzău funcționează, deocamdată, cu jumătate din necesarul de angajați, însă organigrama ar putea fi completă până la sfârșitul anului.
