Buretele vegetal, în curs de ameliorare la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură din Buzău

Știați că cel mai fin burete de baie se produce dintr-un dovleac? Are formă alungită, este comestibil doar când e verde, devine fibros după maturizare și poate fi cultivat și în țara noastră. Luffa, sau buretele vegetal, este în curs de ameliorare la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură din Buzău.

Despre luffa, cercetătorul Costel Vânătoru, șeful Laboratorului de Ameliorare și Aclimatizare din cadrul SCDL Buzău, spune că fructul uscat al acestei plante se transformă într-un burete de baie care are efectul gomajului, lăsând pielea catifelată.

”Fructul de Luffa Cylindrica, odată ajuns la maturitate, putem să-l utilizăm ca burete vegetal. Prezintă o țesătură densă, fină, care este îmbibată în saponine. Adică, deține un șampon natural în acele fibre din interiorul dovleacului”, explică cercetătorul Costel Vânătoru.

De peste un deceniu, leguma din care se produce buretele natural este cultivată an de an în serele Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, pentru ameliorarea speciei. Luffa este originară din Asia, are forma unui dovleac, este comestibilă înainte de maturizare, după care devine fibroasă.

”Vorbim de primul soi comercial românesc. Este de mai mulți ani în România, însă acesta este primul soi brevetat. Deci, suntem pregătiți cu semințe sau răsaduri pentru cultivatori. Fructul, când e tânăr, înlocuiește cu cucces dovlecelul. În jurul acestei plante se poate crea o adevărată industrie”, precizează cercetătorul Costel Vânătoru.

În alte țări, dovleacul din specia Luffa este materie primă pentru bureții de baie. Nu necesită vreo procesare complicată iar țesătura fibroasă poate fi folosită imediat după cojirea dovleacului.

”După curățare, obținem un burete vegetal care poate fi porționat în funcție de cerințele pieței. Deci, poate fi modelat și se poate tăia din el foarte ușor. Acest mănunchi de fibre este foarte rezistent în timp, nu se degradează ușor, deoarece această este foarte densă”, explică Bianca Mușat, cercetător în cadrul Băncii de Gene Buzău.

Interiorul fructului uscat se transformă într-un burete flexibi, care putrezește foarte greu. Când este folosit la îmbăiere, nici nu mai este nevoie de săpun, spune Bianca Mușat, deoarece buretele vegetal conține o substanță cu proprietăți igienizante.

”Sunt substanțe care curăță pielea de impurități și-i oferă un fel de gomaj. În urma spălării cu acest burete pielea rămâne curată, catifelată, se simte prezenţa benefică a acestui burete”, spune Bianca Mușat.

Fructul uscat de luffa se foloseşte şi în industrie ca filtru pentru motoare, în construcţii, la izolarea termică şi fonică a caselor, dar şi în componenţa unor medicamente, precum şi ca plantă ornamentală.

Luffa Cylindrica se coace la începutul toamnei iar fructul poate rămâne multă vreme pe plantă, uscat. A fost aclimatizată la Buzău, iar treptat au fost create mai multe specii care s-au adaptat condiţiilor meteorologice şi pedologice de la staţiunea de cercetare.

Culese înainte de a deveni fibroase, fructele tinere pot fi consumate asemenea dovlecelului, iar uleiul de luffa este folosit în Statele Unite la fabricarea săpunului. Luffa Cylindrica este doar una dintre numeroasele soiuri exotice de dovleac care sunt pregătite de cercetătorii buzoieni pentru a fi cultivate în țara noastră.