Buzăul deține una dintre cele mai extinse păduri urbane din Europa, însă mai puțin de o zecime din ea este amenajată ca parc. Primăria încearcă de cinci ani să preia în proprietate tot fondul forestier de lângă oraș, de la Romsilva, pentru a-l transforma în cea mai mare pădure parc din UE. A mai rămas o singură etapă: obținerea unui aviz.
Pădurea din care face parte Parcul Crâng, din municipiul Buzău, este de aproape două ori mai întinsă decât Herăstrău şi de zece ori, decât Cişmigiu. Doar o suprafaţă de zece hectare este însă amenajată pentru promenadă şi agrement, restul de circa 178 de hectare de pădure fiind străbătut doar de cărări din pământ, folosite de pădurarii de la Romsilva, care administrează fondul forestier.
În 2017, autoritățile locale au pornit demersul pentru preluarea întregii păduri Crâng, iar acum proiectul este foarte aproape de punctul de a se concretiza. Primarul Buzăului, Constantin Toma, a anunțat că de un singur aviz mai depinde trecerea pădurii în administrarea municipalității.
”Cel mai devreme putem avea pădurea în primul trimestru al acestui an. Mai avem un singur aviz de la Ministerul Justiției, care e posibil chiar săptămâna asta să iasă. Apoi, avizarea intră în ședința de guvern. Putem să declanșăm apoi studiul pentru transformarea întregului Crâng în pădure parc și de a crea acest proiect. Doi ani de zile avem la dispoziție, dar noi vrem să-l scoatem mai devreme, ca să putem să-l finanțăm pe fonduri europene, prin PNRR”, declară Constantin Toma, primarul municipiului Buzău.
După preluarea pădurii de la Romsilva, autoritățile vor trece la etapa atragerii de fonduri europene pentru regenerarea fondului forestier și transformarea lui, potrivit intenției edilului-șef al Buzăului, în cea mai mare pădure parc din Europa. Primarul Constantin Toma spune că, după împădurirea unei suprafețe de circa zece hectare, pădurea parc din Buzău se va extinde suficient cât să o depășească pe cea din Berlin, care este cea mai întinsă din Uniunea Europeană.
”Pentru proiectarea viitorului parc, încercăm să mergem la nivel internațional, pentru că nu știu dacă în România sunt astfel de firme. În paralel, vom merge și pe obținerea finanțării europene. Deci, sperăm ca până în 2023 să semnăm contractul și, în cel mult trei ani, să-l executăm. Oricum, până începe proiectul, vom căuta resurse să începem cumva să îndepărtăm arborii uscați”, spune primarul Buzăului.
Autoritățile locale vor înlocui arborii uscați din cauza ciupercii asiatice și extrași din pădure, apoi vor extinde aleile și amenajările urbanistice până spre extremitățile pădurii. Totul va fi realizat conform unui proiect finanțat de Uniunea Europeană iar investițiile vor fi derulate prin intermediul unei firme de specialitate.
”Vom crea foarte multe elemente de atracție aici. Noi vom înființa, avem în intenție cel puțin, o grădină botanică, la amenajarea căreia va participa și Banca de Gene. Ne vom duce apoi cu amenajările către terenu cu bitum. Stadionul de atletism nu poate fi introdus în circuitul competițional pentru că nu are și un teren pentru încălzirea sportivilor. De aceea, acolo unde este terenul cu bitum se va face antrenamentul, apoi, cu mașinuțe electrice, sportivii merg la competiție pe terenul de atletism”, declară Constantin Toma.
Administrarea pădurii va fi atribuită prin licitație, la care vor putea participa atât actualul proprietar al fondului forestier, Romsilva, cât și Urbis Serv, prestatorul de servicii al municipalității buzoiene.
”Administrarea pădurii parc se va face ori prin Romsilva, ori prin orice alt agent economic cu specializare în acest sens. Nu poate să înființeze primarul Toma un SRL care să se ocupe de treaba asta. Pentru că valorile investițiilor vor fi mari, nu putem da încredințare vreunei firme, ci va fi o licitație pentru desemnarea administratorului. Este un proiect de anvergură care poate însemna zeci de milioane de euro. Transformăm toată pădurea asta în pădure parc, care se administrează din punct de vedere al copacilor, nu din altul”, susține edilul-șef al municipiului Buzău.
Pădurea Crâng, rămășiță a Codrilor Vlăsiei, a fost redată municipiului Buzău în anul 1881, printr-o hotărâre de guvern semnată de premierul liberal de la acea oră, I.C. Brătianu, după ce oraşul Buzău a dobândit-o în justiţie după un proces de 100 de ani cu Episcopia Buzăului. A intrat în proprietatea statului, după instaurarea regimului comunist, municipalităţii rămânându-i dreptul de administrare doar pentru zece hectare, atât cât se întinde parcul amenajat pentru promenadă.
