Povestea fascinantă a celui mai titrat cercetător din Buzău: a fost muncitor, șef de echipă, tehnician și a ajuns academician

Unul dintre cei mai cunoscuți cercetători în horticultură, Costel Vânătoru, explică decizia radicală de a părăsi Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, după 36 de ani de activitate în această unitate de prestigiu.

La jumătatea acestei luni, Costel Vânătoru și-a luat rămas bun de la colegii din Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) pentru a se dedica unui proiect gândit și pus pe picioare de el. Este vorba despre Banca de Resurse Genetice Vegetale.

”La stațiune am activat 36 de ani. A fost primul loc de muncă. Am ocupat toate pozițiile, am fost muncitor, șef de echipă, tehnician, șef de echipă, cercetător științific. Am parcurs toate gradele în cercetare și pentru o scurtă perioadă de timp am și condus unitatea în calitate de director”, spune Costel Vânătoru.

În prezent Vânătoru coordonează o echipă formată din șapte cercetători. O parte din echipa de la stațiunea de cercetare l-a urmat pe Costel Vânătoru și în acest proiect.

Ultima venită este Matilda Popescu, o cercetătoare din București, cu 30 de ani experiență în cadrul Laboratorului Central pentru Determinarea Calității Semințelor, ce funcționează sub coordonarea Ministerului Agriculturii.

În prezent, noua unitate are în inventar peste 20.000 de genotipuri de plante, dar va avea o capacitate de stocare mult mai mare. Astfel, soiurile de legume, plante aromatice și medicinale vor putea fi păstrate în siguranță pe termen mediu și lung.

”O iau de la zero, cu speranța că voi face ceva bun aici, ceva util țării, și voi lăsa în urmamea ceva care să amintească că am trecut pe acest pământ”, declară Costel Vânătoru, directrul Băncii de Resurse Genetice Vegetale.

Ideea înființării unității de cercetare i-a venit buzoianului în urmă cu mai mulți ani, pentru că România nu avea o astfel de instituție iar mii de soiuri de legume au fost pierdute în ultimii ani. Drumul parcurs a fost unul extrem de anevoios.

”Acest nou proiect a trecut prin mai multe etape. În primul rând, pe partea legislativă, a trebuit să convingem Guvernul că avem nevoie de o instituție care să conserve resursele genetice, o instituție specializată pe acest domeniu. Nu aveam o instituție care să conserve resurse în domeniul legumiculturii, horticulturii, plantelor aromatice și medicinale”, spune Costel Vânătoru.

Banca de Resurse Genetice Vegetale de la Buzău a fost înființată prin Hotărâre de Guvern în anul 2019. A început să funcționeze abia în 2021, atunci când au fost făcute primele angajări.

Organigrama prevede 30 de posturi în această instiuție, însă până în prezent aici își desfășoară activitatea 18 persoane: șapte cercetători, două contabile, doi tehnicieni și șapte muncitori.

În prezent, Banca de Resurse Genetice Vegetale de la Buzău are în inventar peste 20.000 de genotipuri de plante, dar capacitatea de stocare va fi mult mai mare în viitor.

Astfel, soiurile de legume, plante aromatice și medicinale vor putea fi păstrate în siguranță pe termen mediu și lung. Importanța strategică a acestei bănci de gene se vede și în războiul din Ucraina, acolo unde rezerva genetică a țării a fost bombardată încă din primele zile ale conflictului.