Guvernul vrea să înființeze un Registru de Evidență a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea și Epurarea Apelor Uzate. Doar că numărarea foselor septice nu este un lucru ușor pentru administrațiile locale.
Localnicii din Gherăseni sunt printre primii care au aflat că trebuie să meargă la Primărie pentru a oferi date despre haznaua din curte, certificate de conformitate pentru fose, dacă există, detalii tehnice, precum adâncimea sau materialul din care este realizată.
Cine nu se conformează până la 26 noiembrie 2022, riscă o amendă de până la 10.000 de lei.
Florian Dinu este unul dintre cei peste 3.000 de locuitori ai comunei Gherăseni. A aflat de pe afișele lipite prin sat că trebuie să-și facă timp, în următoarele zile, pentru a merge la primărie ca să-și declare toaletele din curte.
După ce s-a umplut vechea hazna, gospodarul nostru a făcut un nou bazin cu pereți betonați pe care îl golește periodic cu vidanja. Atunci nu a considerat că e necesar să declare undeva că are o nouă hazna în gospodărie.
„O să ajung la primărie să declar că am fosă, că e aici de mulți ani, dar alte date nu știu ce trebuie să ofer. Adâncimea știu că este de vreo trei metri, dar în rest altceva nu mai știu”, spune spune Florian Dinu.
În aproape toate gospodăriile din localitatea Gherăseni, oamenii au clasicele wc-uri în fundul curții iar fosele cu pereți impermeabili sunt doar câteva. Domnul Florian știe însă numai pe lângă el câțiva săteni care nu au deloc toalete și își fac nevoile pe unde apucă.
„Dacă mergeți prin sat, o să vedeți că sunt gospodării fără toalete. Oamenii ăia merg în curte, pe câmp. Ei ce ar trebui să declare, că de fose septice nici nu cred că au auzit? Cam ăsta e nivelul în satele noastre”, spune domnul Florian.
Autoritățile din Gherăseni estimează că peste 80 la sută dintre gospodăriile din comună au toaletele în fundul curții, adică acele cabine din lemn construite deasupra unor gropi de doi, până la patru metri adâncime, în care ajunge pe lângă dejecții și apa rămasă după spălare, plină cu detergenți. Aceste substanțe chimice contaminează solul și pânza freatică.
Ceea ce pare a fi un recensământ al haznalelor îi pune pe drumuri atât pe tinerii locuitori ai comunei, cât și pe bătrâni. Înregistrarea foselor într-un registru ținut de primărie este un prim demers care are ca țintă eliminarea toaletelor tradiționale și branșarea gospodăriilor la rețelele de canalizare, acolo unde există.
Localnicii nu par intersați să-și declare haznalele din gospodărie. „Deocamdată sunt doar câteva persoane care și-au manifestat dorința, văzând afișele pe care le-am pus în stațiile de autobuz, la magazine, pe site-ul primăriei. Informația circulă și lumea a început să întrebe ce-i cu acel registru”, spune Vasile Țintă, primarul comunei Gherăseni.
Pe notificarea afișată la Primărie sunt menționate sancțiuni de până la 10.000 de lei pentru neînscrierea în registru a foselor cu dejecții. Sunt aplicate de către comisarii Gărzii de Mediu sau salariații de la Apele Române. Localitatea va avea rețea de canalizare în următoarea perioadă, iar gospodarii vor fi puși iar pe drumuri și obligați atunci să încheie contracte pentru racordarea gospodăriilor.
O hotărâre de guvern aprobată în luna mai 2022 îi obligă pe românii care au acces la un sistem de canalizare să se racordeze la el în cel mult un an. Branșarea la sistemul de canalizare poate costa peste 10.000 de lei, în funcție de complexitatea lucrării.
