Secretul gospodarilor din Bărăgan care trec prin iarnă cu bani puțini: „Ne încălzim cu ei când se termină lemnele”

Iarna nu-i blândă chiar peste tot. Sobele stau încinse la maxim, zi și noapte, în gospodăriile din Bărăgan, o zonă a țării unde curenții de aer rece fac iernile mai grele decât în alte părți. Grav e că lemnele au ajuns deja la fundul grămezii, acolo unde gospodarii au făcut provizii mai puține.

Ca să le ajungă lemnele toată iarna, mulți mai fac focul și cu crengi adunate din pădure, coceni uscați recuperați de prin grajduri și ciocanii care rămân după îndepărtarea boabelor de porumb de pe știuleți.

Pe domnul Viorel, din comuna Rușețu, l-am găsit în timp ce duce un coș de lemne în bucătărie, ca să aprindă focul în sobă. Folosește însă și ciocani de porumb, ciocănei, cum le zic în zonă, la aprins și la întreținerea flăcării. Știe că doar astfel poate să facă un pic de economie.

Gospodarul nostru locuiește la o margine de sat, alături de mama și fiica acestuia. Cu 2.000 de lei și-a făcut un stoc de lemne, astă-toamnă, însă a consumat mai mult de jumătate, deoarece nopțile au fost reci.

„În casă sunt trei focuri, pentru care folosim patru, cinci metri cubi de lemne. Cu ciocănei băgați pe foc, facem ceva economie. Că dacă am căuta să ardem permanent, șapte metri cubi de lemn ne-ar trebui”, ne spune localnicul din Rușețu.

 

Tanti Stela, mama lui Viorel, este cea care curăță porumbul și face rost de coceni pentru foc. Uneori trebuie să facă față unui ger pătrunzător cât timp robotește în afara casei. E obișnuită, însă, cu greutățile.

„Curăț boabe de porumb pentru animale. Cu ce rămâne, ciocanii, facem focul. Așa am pomenit și la părinți. Așa era. Eram patru frați iar seara punea mama o pătură jos și ne număra porumbii să-i curățăm. Asta era timpul”, ne spune Stela Neacșu, în vârstă de 76 de ani.

Mai durează până când dogoarea din sobă va ajunge să înmoaie aerul din bucutărie. Focul pornește greu, astfel că gospodarii noștri folosesc furaje uscate de porumb.

„Ia foc mai repede cu frunza uscată de porumb. Cu cocenii ne-am făcut mari, ce să faci! Se face economie? Dacă facem oleacă de economie, avem, dacă nu facem, nu avem. V-o spun pe aia dreaptă”, ne mărturisește bătrâna.

Gospodarii din comunele Bărăganului se uită cu teamă cum li se termină stocul de lemne, deși iarna ar mai putea avea forță încă vreo două luni, cred ei. Cei care nu beneficiat de subvențiile acordate de primării au cheltuit mii de lei pe lemne, și tot nu le sunt de ajuns. Cine are bani, își poate completa stocul, cine nu, trebuie să caute alte soluții.

„Mai pune o pătură în plus pe ei și gata”, este părerea unui bărbat din sat. „Am avut salcâmi mulți în curte, am avut tractor, tragem buturugi cu șufa. Sunt scumpe lemnele. Poate o da Dumnezeu și ieșim și din iarna asta”, ne mărturisește un bătrân.

Familiile cu venituri mici primesc lunar câte 320 de lei pentru lemne, peleți sau combustibili petrolieri. Ajutorul pentru încălzire se acordă din noiembrie 2023, până în martie 2024, în baza unei cereri și a unei declarații pe proprie răspundere. Condiția este ca venitul mediu net lunar să nu depășească 1.386 de lei per persoană, în cazul familiilor, și de până la 2.053 lei, în cazul persoanelor singure.