Cercetările au fost realizate în România de Laboratorul de Geofizică Aplicată, Prevenire și Educare din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Studiile au relevat că structura subterană a vulcanului corespunde numai parțial cu ceea ce se vede la suprafață, oferind, practic, o perspectivă nouă a acestui fenomen al naturii.
Aparatura pentru cartarea geoelectrică a fost folosită în premieră în România pentru explorarea vulcanului Pâclele Mici, din comuna Scorțoasa.
„Vulcanii Noroioși din Buzău nu sunt doar o atracție turistică, ci și un laborator natural fascinant. Dar studierea lor prin metode geoelectrice clasice este dificilă din cauza mediului subteran foarte conductiv, care disipă curentul. Aici intervine sistemul FullWaver, o aparatură de ultimă oră disponibilă în cadrul Laboratorului Mobil de Geofizică Aplicată din cadrul GeoEduLab”, au transmis reprezentanții INCDFP.
Este pentru prima oară când este realizată cartarea unui vulcan noroios în lume cu ajutorul noii tehnologii. Ceea ce s-a realizat la Buzău a fost, practic, o acțiune de pionierat.
„Această aparatură are capacitatea de a efectua sondaje geoelectrice detaliate, oferind informații 3D la adâncimi mari, de peste 100 m. Această tehnologie integrează o combinație puternică de caracteristici, inclusiv electrozi autonomi, modulul GPS pentru urmărirea exactă a locației și o sursă de mare putere. Această metodă a sistemului FullWaver nu a mai fost folosită în România și nicăieri în lume, în acest scop”, se mai arată în comunicatul INCDFP.
Cercetătorii precizează că investigațiile realizate asupra Vulcanilor Noroioși nu sunt invazive. În plus, pot aduce nu doar valoare științifică, dar și o mai mare vizibilitate și promovare pentru acest obiectiv unic în Europa.
Laboratorul de Geofizică Aplicată, Prevenire și Educare din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului anunță că va continua explorarea Vulcanilor Noroioși din Buzău, inclusiv cu ajutorul unor drone echipate cu senzori speciali.
”Echipa GeoEduLab a început un nou proiect pentru a explora în profunzime adâncimile vulcanilor noroioși. Se vor folosi zboruri de dronă echipate cu senzori Lidar pentru a cartografia detaliat terenul, fotogrammetrie pentru a captura imagini de înaltă rezoluție și senzori termali pentru a detecta variațiile de temperatură. În plus, se vor realiza măsurători seismice și de gravimetrie. Achiziția, procesarea și integrarea acestor date este un proiect ambițios care nu a fost realizat nicăieri în lume. Astfel, sperăm să înțelegem mai bine nu doar vulcanii din zona Buzău, ci și procesele care stau la baza acestui tip de fenomen geologic din toată lumea”, mai transmit reprezentanții INCDFP.
Pentru cercetători, vulcanii noroioși sunt un domeniu cu multe necunoscute, mecanismele și procesele complexe din jurul acestui fenomen natural nefiind pe deplin înțelese, deocamdată. Formarea unui vulcan de noroi implică extruzia unei mixturi de gaze, lichide și solide. Erupția este condusă în primul rând de migrația ascendentă a fluidelor subterane presurizate, în general un amestec de sediment fin și apă, uneori amestecat cu gaze hidrocarburice precum metanul.
Aceste materiale sunt forțate în sus prin falii și fisuri geologice. Potrivit cercetătorilor, nu este clar câți vulcani de noroi există pe Pământ, deși numărul total depășește 600 doar pentru cei de pe uscat. Vulcanii de noroi pot apărea atât pe uscat, cât și în larg.
