În plin sezon al legumelor de primăvară, mai avem de așteptat până ies vinetele ori păstăile românești. Până și castraveții din solarii abia se coc din pricina frigului. Fermierii nu se așteptau să țină sobele aprinse în solarii la sfârșitul lunii aprilie. Investițiile în combustibil se reflectă în prețul de livrare a castraveților în piețe.
Grădinile din solarii par pustiite în sezonul belșugului. Frigul neobișnuit pentru aprilie e de vină, spun fermierii din Glodeanu Sărat, unul dintre cele mai mari bazine legumicole din județul Buzău.
Aceștia încă mai dorm nopțiile lângă sobele aprinse ca să nu le înghețe cu totul culturile. ”La 1.200 de metri pătrați abia fac față șase sobe cu rumeguș și un tun de lemne. Aproape seară de seară a fost sub zero grade”, mărturisește un legumicultor din Glodeanu Sărat.
În aceste condiții, cheltuielile fermierilor aproape s-au dublat. Doar o noapte de încălzire îi costă câteva sute de lei. Chiar și așa, tot nu reușesc să sporească ritmul recoltării castraveților astfel că, în loc să culeagă recolta la două zile, îi adună din solar o dată pe săptămână.
”Pe timpul acesta trebuia să recoltăm undeva la 2.500 de kilograme și nu recoltăm decât 1.000 și ceva. E foarte puțină marfă la timpul ăsta și nu produc suficient. Și la momentul acesta facem focul. Se anunță temperaturi scăzute și totul se reflectă în preț”, spune Marius Burcea, unul dintre tinerii legumicultori din Glodeanu Sărat.
Legumicultorul buzoian recoltează de câteva săptămâni castraveții plantați în solarii încălzite și vinde marfa cu șase lei kilogramul, preț mai mare decât în alți ani. Are din fericire piață de desfacere pentru legumele proaspete în București și zona Munteniei, însă are probleme cu asigurarea cantităților cerute.
Marius Burcea are contract cu un mare retailer pentru toată recolta de anul acesta. A cultivat castraveți într-un solar de peste 3.000 de metri pătrați, din care va culege toată primăvara.
Are standarde clare pentru castraveții gata de livrare, iar dimensiunea este un criteriu de bază. Spune că prețul mai mare decât cel de anul trecut pe vremea asta este justificat.
”Este un soi foarte productiv pe care îl cultivă majoritatea oamenilor din sat. Ca mărime, ajunge la 10, 12 centimetri. Avem însă o primăvară foarte capricioasă, cu schimbări de temperatură de la ninsoare, la 30 de grade în solar. Nu prea am avut zile cu soare. Au fost probleme și cu mucegaiul”, spune Marius Burcea.
Ca să obțină calitatea și dimensiunile cerute de cumpărător, dar și ca să scape plantele de la îngheț în nopțile geroase, familia Burcea a consumat camioane întregi de cărbune.
”Cu cărbuni cox, de seara până dimineața. 500, 600 de kilograme pe noapte ardem. Cu o lună a grăbit coacerea”, spune Constantin Burcea, fermier din Glodeanu Sărat.
Nu doar frigul le dă bătăi de cap legumicultorilor, ci și umezeala. Cel mai bun an pentru castraveții românești a fost 2017. Pe atunci, până și bulgarii făceau coadă să ne cumpere legumele.
