Fenomenul de deșertificare a solului a luat amploare în ultimii ani în zona Bărăganului, pe fondul lipsei precipitațiilor, dar și a eroziunii solului. Agricultorii din zona Padina- Pogoanele se plâng că solul înregistrează in această perioadă o lipsă mare de apă, după o vară toridă, extrem de de secetoasă.
Consecințele lipsei precipitațiilor încep să se simtă deja la culturile de toamnă semănate în Bărăganul buzoian. Plugul abia mai intră în brazde, solul având nevoie acută de precipitații.
Reprezentanții Direcției Agricole Buzău spun că ploile din această lună sunt esențiale pentru reușita campaniei agricole de anul viitor însă prognozele sunt sumbre, în condițiile date, specialiștii estimând o producție în scădere la cereale din cauza lipsei de apă din sol.
Bărăganul buzoian, printre zonele grav afectate de seceta în ultimii doi ani
Încă din primăvară sătenii care au tranzitat prin zona Padina sau Pogoanele au semnalat furtuni de praf, devenite din ce în ce mai frecvente în urma fenomenului de eroziune a solului și de deșertificare a zonei.
Comunităţile din acest areal se confruntă frecvent cu fenomene extreme ale naturii, care sunt amplificate în ultimele decenii de încălzirea globală, conform unor studii. Specialiştii au constatat inclusiv tendinţa de degradare, deşertificare, a terenurilor din Bărăgan.
Furtuni apocaliptice la Padina, vijelii de praf la Pogoanele
O furtună cum rar poți vedea a produs panică la sfârșitul lunii iulie printre sătenii din comuna Padina. Vântul a bătut atât de tare la rafală, încât a dărămat mai multe cruci din cimitir, apoi a spulberat câteva ziduri și acoperișuri. Bătrânii satului au povestit că nu au văzut niciodată în viața lor astfel de scene apocaliptice.
Cei care au tranzitat vara trecută Drumul Național 2C s-au confruntat cu multe zile toride în care vântul a creat adevărate perdele de praf ce se ridicau la zeci de metri înălțime. Odată cu praful de pe câmp, au fost cărate spre marginile satelor resturi de vegetație uscată și multe gunoaie.
Fenomenul a luat amploare în ultimii ani în zona de câmpie din Bărăgan, pe fondul lipsei precipitațiilor, dar și al eroziunii solului.
“Acesta este noul tipar climatic, cauzat de încălzirea globală, este tot mai pregnant.El generează în zonă vijelii putternice, secete prelungite și chiar furtuni de praf din cauza eroziunii solului. Principalele procese de degradare fizică care induc riscul de apariţie a fenomenului de deşertificare sunt destructurarea agregatelor de sol şi apariţia crustei, la care se adaugă fenomenul de eroziune hidrică şi eoliană.Sub aspect chimic şi biochimic principalele procese de degradare care amplifică riscul de apariţie a deşertificării este scăderea fertilităţii prin reducerea conţinutului de materie organică şi salinizarea solurilor.” precizează inginerul horticol, Costel Vânătoru.
Pentru Bărăgan veștile nu sunt deloc bune, tendința fiind de aridizare accelarată a terenurilor agricole și de transformare a zonei într-un areal semideșertic, din cauza schimbărilor climatice.
Potrivit tezei de doctorat a ing. Andrei George Vrînceanu, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie Bucureşti, ”observaţiile din cadrul staţiilor meteorologice au arătat o creştere seminficativă a temperaturii aerului şi solului în intervalul mai-august, care se suprapune peste deficitul de precipitaţii care caracterizează acest interval, favorizând astfel declanşarea proceselor de degradare-deşertificarea, fenomen ce caracterizează întreaga Câmpie Română, Dobrogea şi cea mai mare parte a Moldovei”.
